Istoria va decide dacă a avut dreptate sau nu. A refuzat curentul “online” considerând efemer tot ce nu e tipărit. Realitatea pare să-l contrazică, dar și realitatea la care ne referim e trecătoare. Schimbările care ne-au afectat viețile nu se opresc niciodată. Doar noi, oamenii avem acest dar, noi avem capacitatea de a spune: “Mă opresc aici, nu vreau să merg mai departe”. Andrei Moldovan a fost toată viața ispitit de “misiunile imposibile”. Le-a dus la capăt fără să privească în urmă, fără să țină cont de cei din jur. Prin întreaga sa atitudine a fost opusul oportunismului. Unii l-au considerat recalcitrant, alții (cei mai mulți) i-au admirat tăria de caracter. Rămâne în memoria prietenilor și a bibliotecilor: omul care a avut ambiția de a sistematiza o istorie a literaturii locale. Nu l-au impresionat orgoliile pasagere și măririle efemere. A scris pentru eternitate iar scrisul său dăinuie. Azi ar fi fost ziua lui de naștere. Oamenii de seama lui Andrei Moldovan nu sunt cantonați într-o biografie individuală ci rămân repere ale conștientului colectiv. Odihnește în pace, prietene!
Dispecerat literar /Literary Dispatch/Literaturvertrieb/irodalmi diszpécser
Nösnerland 