The show should go on…

Am încheiat prezentarea textelor rezultate din atelierul de scriere creativă WriteRight.

John Barth spunea despre 1001 de nopți că Șeherezada trebuie să continue să povestească si în noaptea 1002, altfel își pierde capul. Cam așa se întâmplă și cu scrisul – ești scriitor atâta timp cât scrii, te-ai oprit, nu mai ești.

Eu visez să continue aventura scrisului, chiar sper că aceste texte au fost doar un început.

Restul e alegerea voastră.

Ionela Olar și Alesia Tomuța: Ce asculți?

Adaptarea considerată cumințenie de unii, conformism de alții și lipsă de personalitate de cei neadaptați – iată câte capcane ni se pot întinde încă de dimineață, înainte să ne fi trezit cu adevărat, când ne ciocnim de alții care nici ei nu s-au deșteptat prea bine… un început de poveste.

Cum va continua?

Pentru a afla trebuie să citiți textul de mai jos… lectură plăcută!

Ioana Bălan: Ultima garoafă albă

Florile pot fi un motiv de meditație, o șansă pe care le-o acordăm doar uneori, la fel se întqmplă între noi, oamenii… de câte ori nu uităm pur si simplu sa-i acordăm celuilalt șansa pe care o merită, la care și noi, daca am fi în locul lui, ne-am simți îndreptățiți…

O povestire este la rândul ei o șansă, ea poate fi citită sau nu, interpretată sau nu, înțeleasă altfel decât a gândit-o autorul..

Ce se va întâmpla cu povestirea Ioanei Bălan? Cititorii decid…

Mara Sfintean: Rădăcini

Ce din pisică naște… știm proverbul, însă faptele concrete nu sunt atât de simple. Fiecare poveste are un cadru – așa cum filmele se împart pe categorii. Partea cea mai interesanta sunt detaliile, de câte ori nu ni se întâmplă să uităm povestea, dar să ramânem cu un detaliu fiindca ne-a impresionat.

Mara Sfintean lucreză foarte mult la detalii, lucrează cu imaginație și…

Vă las să vă convingeți singuri…

Denisa Vrenicu: Statistic vorbind, sunt un prost!

Ce este de fapt o dilemă? Ne întâlnim mereu cu astfel de situații si cu toate acestea descoperim de fiecare dată că ne comportăm ca în clișeul acela cu “am fost luați prin surprindere”… Chiar așa? Nu prea, dar nu știm să invocăm alt motiv și atunci recurgem la ce ne dictează memoria, în cazul de față cea colectivă.

Și ce se poate întâmpla în continuare?

Aflați de la Denisa Vrenicu...

Alexia Suciu: Unde mi-a fost capul?

Realitatea și ficțiunea se întâlnesc în locuri dintre cele mai ciudate iar întâlnirile acestea spun fiecare o poveste care nu este nici despre realitate, nici despre ficțiune, acestea nu sunt personaje, este despre oameni, ei sunt reali dar cu gândul uneori în alta parte, aici se găsește farmecul fiecărei povestiri, un fapt intuit corect de Alexia Suciu.

Vă dorim lectură plăcută!

Alissa Cristurean: Autoportret

Pentru un autorportret ai nevoie de curaj, uneori de mult curaj, privitul în oglindă este un moment al adevărului, poate fi dureros, e ca un examen pe care unori îl treci și alteori nu. Oglinda nu iartă, noi suntem obișnuiți cu iertarea, fiecare privire în oglindă naște tensiune, se întâmplă multe… dar, de ce să nu aflați direct din povestirea Alissei Cristurean?

Lectură plăcută și creativă!

Medeea Stejerean: Din alt aluat

O poveste despre curaj și responsabilitate, cu mai multe implicații decât cele personale, o poveste care prinde bine în orice zi, deci si într-o zi de duminică, o lectură care te pune pe gânduri…

De ce să citești povestea Medeei Stejerean? Findcă precis ai trecut prin situații asemănătoare, e un prilej de amintiri și și de mai bună înțelegere.

Spor la lectură!

Daria Marcu: Între două focuri

în coautorat cu Aurelia Hîruța și Raluca-Maria Rusu

O eroină între două focuri și o autoare între două coautoare, iată că se poate, rezultatul e o povestire care are de toate, mister, tensiune, ireal și foarte real, cam tot așa cum e viața noastră de fiecare zi, atunci când facem apel la imaginație, da e clar, textul este pentru cei care cultivă imaginatia si cum aproape toată lumea o cultiva sunt sigur că o să vă placă.

Lectură plăcută!

Cristiana Sigmirean: Centura de siguranță

Atelierul WriteRight din perspectiva cititorului, ziua 2. Cristiana Sigmirean și o temă delicată: vinovăția. Sentimentul care te urmărește, de care nu poți scăpa așa cum nu poți scapa de umbra ta. Poate nici nu încerci să scapi fiindca și acest sentiment face parte din tine. Restul e suspans, citiți așadar: