


Dispecerat literar /Literary Dispatch/Literaturvertrieb/irodalmi diszpécser
Chip de înger… Travestit În trup și farmec de femeie, De Tine-mi este dor. Un dor tivit Cu flori de crin și azalee În ceas de seară, Asfințit pe chipul tău, Și răsărit de lună!
Dumitru Alexandru Bar
Deschide, Doamne, poarta Să pot intra la Tine Căci s-a-mplinit sorocul Șederii pe Pământ. Trimite curierul cu Flacăra Divină Să-mi lumineze calea Întoarcerii din morți. Deschide, Doamne, poarta Să mă întorc la Tine Căci flacăra durerii Vuiește pe pământ! Ai slobozit năpasta Pe soarta omenirii Prin „cei aleși de Tine”!? Deschide ,Doamne, poarta, Îți cer audiență: Cu listă de necazuri Pentru poporul meu, Să o citești, De ai răgaz în timp, Dar nu o veșnicie, Căci veșnic ești doar TU, Iar timpul Meu se gată!
Dumitru Alexandru Bar
Începe și râde Și speră, în gând, Căci cel care crede Primește pe rând Iubire și patimi Și pace, Plângând Se scutură norii Din suflet, Cu lacrimi de dor Vei stinge văpaia În ziua senină. Adâncul fior Opri-va și ploaia!
Dumitru Alexandru Bar
Începe și râde Și speră, în gând, Căci cel care crede Primește pe rând Iubire și patimi Și pace, Plângând Se scutură norii Din suflet, Cu lacrimi de dor Vei stinge văpaia În ziua senină. Adâncul fior Opri-va și ploaia!
Dumitru Alexandru Bar