Dacă a Marți, iată-mă, din nou, în fața cititorilor mei cu alți psalmi de noapte, nu, nu sunt ultimii, doar că, lucrul la cartea biografică despre Viorel Paraschivoiu îmi ia destul de mult din timpul dedicat scrierilor mele, dar opera…
deveniseși un magce purta o lume măruntăca un mecanismverde plutitor pe boareadealului un cancer algenunchiului de pământadmirau graba tasărind din deal în dealpe umerii rapițeigalben ce eștisub o umbrăpe care o tai pătrățeleîn forma cruciiînrourată de ochiochi încarcerați
Parisul a fost, la 12 septembrie, gazda unei importante întâlniri a lumii asociative, Forumul Asociațiilor din arondismentul 11, organizat de Primăria Parisului. Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebită, pe esplanada Pieței Popincourt, unde aproximativ 200 de standuri au reunit asociații…
Sunt din nou la răscruce, direcțiile sunt acuarele ce se pierd unele în altele, nici unul din pașii tăi nu s-a oprit, nici unul, tălpile tale le văd luminând alte depărtări. Sunt deja roșu, mi-a dat inima pe-afară și în…
ÎndoialăCasa lor era pe malul mării. O casă mare. Raluca deschise geamul, cu grijă, să nu-l trezească pe Alin și trase adânc aer în piept. Aerul rece al dimineții nu reuși însă să îi aducă liniștea după care tânjea. Alin…
* Destinație finală / Final Destination…by LuciD / Lucian Dobârtă * „Nu ai nevoie de magie să dispari. Ai nevoie doar de o destinație.” * „You don’t need magic to dissapear. All you need is a destination.
Reîntâlnire cu Silvan Stâncel la Festivalul Internațional de Poezie București O coincidență fericită la București În seara de 16 septembrie 2026 am avut bucuria de a participa, în Grădina Muzeului Național al Literaturii Române, la una dintre întâlnirile celei de-a…
Sub vântul adietor al palmierilor, valuri cu gust de Cartagina își caută țărmul în nisipul fierbinte. Mahdia doarme cu ochii deschiși spre mare. Pe plajă, pașii lumii se amestecă într-un singur nisip — glasuri, zâmbete, umbre de departe, mâini întinse…
După ce am privit Tunisia dincolo de ferestrele resortului, am descoperit că această țară poate încăpea în două lumi. Una se întinde în afara porților, cu străzi prăfuite, cu oameni grăbiți și cu destine care își caută drumul. Cealaltă începe…
A fost odată o țară care nu apărea pe nicio hartă. Se numea Țara Lucrurilor Fără Rost. Așa i-au zis fondatorii ei. Și așa a rămas. Eu am fost acolo. Numele meu e Harold, și am fost trimis să scriu…
