(cu întrebări şi exclamaţii)
Tot întâlnesc din întâmplare
Duium de semne de-ntrebare:
Cum întrebările n-au sens
Reverberează-n univers.
Cât semnul de-ntrebare pus
E ignorat, fără răspuns...
Prea multe întrebări aşteaptă
Şi bat la poarta încuiată.
Văd o-ntrebare ne-mpăcată
Ce-ofteaz-aici neformulată,
Mai e şi una mereu trează
Ce-n amintiri reverberează...
Nu vreau acum să mă lungesc
Şi inutil să plictisesc.
Cum întrebările s-au pus
Se pricopsesc şi cu răspuns.
Şi-apoi, tot omul întrebat,
Avea câte-un răspuns de dat:
Răspunse omul de ştiinţă:
...de asta n-ai tu trebuinţă !
Răspunse omul cel zorit:
...mai lasă-mă că sunt grăbit !
Răspunsul omului sărac:
... n-am un răspuns. Aşa că tac.
Răspunsul insului rănit:
...salvează-mă că-s ameţit...
Răspunsu-aceluia tăcut:
...nu vrea să fie cunoscut.
Răspunsul boss-ului vizat:
...sunt prea grăbit,
n-am timp de stat.
Răspuns-a simplul trecător:
...să nu crezi tu, că ai umor !
Şi când încerc a mă-ntreba,
Se-aprinse intuiţia:
Ascultă, nu mă tot testa!
Plouă pe timpul meu pierdut,
Torenţial cum n-am văzut...
Baţi apa-n piuă, visând unt ?...
Văd că nimic n-ai priceput !!!
Uită-amintirile de ieri
Şi nu mai pune întrebări !...
Pui întrebări, neîntrebat ?!
Răspunsuri nu-s ! S-au terminat !
Copiii se întrec în glas:
AI, stă gata de taifas !
Cu diplomă de doctorat
Că s-a „născut” şcolarizat –
Doar să faci punte peste zări,
AI răspunde la-ntrebări !
Orice-ntrebări se vor ivi
Găseşti răspunsuri la AI...
O, Doamne nu mă-mbătrâni...
dar puntea,... oare unde-o fi ?!
RO50 BREL 0005 5304 1232 0100 este contul la care pot contribui cei care doresc să sprijine Noesnerland 2.0 / După un an și ceva, e cazul să facem un pas înainte. Mărimea pasului depinde de fiecare. Mulțumesc.
Leave a Reply