Dispecerat literar /Literary Dispatch/Literaturvertrieb/irodalmi diszpécser
prea finul neg întraurit de pe partea stângă a frunții a înflorit în varza a la Bruxelles și decorează ovalul dezechilbrat static concret numai rotația cu axă fixă poate să-mi halucineze epura cu nasul generos prin care trec musculițe spre creier ca printr-un tranșeu
Victor Știr
Mai întâi a căzut dintele Central de jos/ era mai mic Decât alții și ea spunea Că aș fi între cei cu farmec Nebunule ești tare ca un camfor Ca o coajă rumenită De cozonac cu nucă Și începea să muște ca dintr-un șarpe de ciocolată ce mișcă tot mai încet devenind prizonier de amor
Victor Știr
Am lăsat viermilor spre desfătare Trupul pe care-l grijisem cu miere și ambră Ochii prelinși prin riduri dăltuite Cu un os de pește cântător Stam în pat și așteptam Vietățile cu cap negru și inele Să demoleze cei optzeci de ani Stivuiți în mintea mea Acum un șvaițer.
Victor Știr
Stau și ascult Melodiile din seara când Am împlinit 16 Eram doar noi în motelul De la marginea orașului Și la miezul nopții Eram rupți de foame ascultam Ploaia rostită pe harfă Acum după 50 de ani Suntem de curând treji Și bem o cafea Deschid aparatul și se cântă Copia nopții când urmăream Șiroaiele pe geam Suntem schilodiți de foame Îmbătrâniți obosiți Ne spunem tot mai puține Dar ne șoptim prin Melodiile ce curg prin noi De-atât-amar de nopți
Victor Știr
Nösnerland 