nemoartea ta
nemoartea ta
un păcat
înzăpezit de neviață
cum beai aerul tare
ce întuneca
și desfăceai lumină
numai amintirea ca
un văl de spini
trecând prin inimă
ochii tăi rulau imaginile
cărnii strigătoare
mângâiai catifeaua precară
Descoperă mai multe la Nösnerland
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.