cîntecul lui guillaume
am băut din sîngele ei și mi s-a părut că e bun am mîncat din carnea ei și mi s-a părut că e bună dar mă întreb și astăzi cine este ea la urma urmei și de ce a trebuit să beau tocmai din sîngele ei și să mănînc din carnea ei – și uneori îmi aduc aminte „deschide ușa asta la care bat plîngînd”