Dispecerat literar /Literary Dispatch/Literaturvertrieb/irodalmi diszpécser
Am crezut ani de zile că nazismul a fost oribil pentru toata lumea, chiar si pentru naziștii atrasi în această înfiorătoare capcană. Viața m-a învățat cu nu am dreptate. Asistăm la reinterpretări ale istoriei care mă înspăimântă. Din păcate subiectul este abordat de regulă de pe poziții politice, iar în politică adevărul se multiplică după numărul partidelor până nu-l mai recunoaste nimeni.
Ne rămâne literatura, de pildă jurnalul lui Steinmetz Aladar…
Alin Cordoș
Cât de departe zboară macii
Cât de aproape eşti de sufletul lor, cât de aproape eşti, acum, acum când din fântîna deschisă a cerului vin aceste gânduri
Aceste gânduri vin pe câmpul unde, doar nişte biete petale de crin îţi acoperă urmele, vino îţi spun, aşa îţi spun, vino să bem un ceai înainte de-a ne duce şi nu a mai fii
Cât de departe zboară macii? Mereu aceiaşi depărtare, una singură, doar una singură, pe câmpia tristă, dezolant de roşie, numele tău l-am înscris în tăriile pământului, dar pierdut a fost printre macii ce mi-au acoperit locul de odihnă.
Cât de departe eşti? Simt mirosul ploii, mirosul tău de femeie tânără,
Când ne-am ofilit, da, când ne-am ofilit, macii muriseră înecaţi, înecaţi de ploaia cu care picioarele şi trupul tău am spălat, le-am spălat, aşa cum am strâns toţi macii şi pe piept ţi i-am aşezat
Părul tău , a fân mirosea, a iarbă şi mormânt deschis, când au murit toate acele flori, da, atunci când au murit, drumul nostru nu era decât o aspră cărare, stearpă şosea, arsă de soare
Cât de departe zboară aceşti maci?
Printre tulpinile lor firave, privirea-ţi, nevăzute culori, ochii ca nişte curioase salamandre, haide, vino o dată, măcar o singură dată, cu tot cu umbra ta, cu ea cu tot să ascundem curcubeul
Nicăieri nu s-au văzut mai bine culorile toamnei, umbrele cocorilor peste macii adormiţi la zenit
Apă ne-am oprit să bem la fântână, doar apă ne-am oprit să bem, dar trupurile noastre, bolnave de dor, de dor şi de ele bolnave, s-au tot împuţinat, dăruindu-se pământului
Eu, eu ca un Sisif îţi voi căra cuvintele
Ca un Sisif…
Corina Negrea
Au răsărit brândușe
Au răsărit brândușe pe pajiștea din suflet.
E-al primăverii vers sau este-al toamnei scâncet?
Adun în glastra vieții mireasma lor suavă
Și-acopăr cu petale pocalul cu otravă…
Pe cerul răvășit de-al ploilor descântec
Plutesc la braț cu norii pe notele-unui cântec.
Cutreier printre vise și-mi pun conduri de foc
Să ard în spuza vremii morman de..nenoroc.
Cu fruntea învăluită de-a inserării umbră
Alung cu-n zâmbet cald înfățișarea-i sumbră!
Dansez printre cuvinte, călătorind în timp
Spre zorii unei zile dintr-un alt anotimp..
Când stele mii cădea-vor pe întristarea nopții
Și-or adormi în zori, pe geana dimineții…
Când visele-or dansa cu boabele de rouă,
Când dorul de tacere va cere-o slovă nouă.
Atunci, abia atunci, în ceasul cel de taină
Când versul va-îmbrăca a împlinirii haină,
Voi împleti trei slove, cu răsăritu-n palme…
Trăi-voi zbucium tandru, răsfrânt în clipe calme.
Dumitru Alexandru Bar
Oglinda de apă
Oglinda de apă
se sparge
în cioburi de lună
pe lac.
O trestie-naltă
ascultă
în şoapta de vânt
un dor ne-mpăcat.
Puzderii de stele
sclipesc licurici
prin iarba pătată
cu bob de argint.
Prin corul de greieri
un ţipăt de buhă
străbate văzduhul
pustiu.
În suflet, tăcerea
aşterne
covor de iubire
pe care să calci
Doamne.
Tu eşti
lângă mine,
din veci!
Dora Budăcean
Dansul îngerilor
Azi ninge-mi alb
și fulgi de nea să se prefacă-n îngeri,
plouă-mi cu lacrimi
de nestemate pe obraz
fă curcubee să brăzdeze cerul,
fulgilor, care se-nalță azi,
nu cad, făcându-le o scară
și-apoi, te uită cum nu plâng, uitându-mă la cer,
ci râd, cu lacrimi de cristal,
când îngerii de nea dansează îmbrățișați cu-n curcubeu.
Elisabeta Scurtu
***
nimeni n-ar trebui să îndrăznească
să-ți spună ce să visezi
visul meu din copilărie a fost să mănânc
pulpe de pui până mă satur
și pentru asta îmi desenam în palmă
oul primordial -iar uneori găina-
și așteptam să iasă puii
credeam că totul se rezumă la lucruri simple
dormit, mâncat și joacă
nu știam de inorogi sau nave spațiale
că există un parc tematic după visele fiecărui copil
nu știam nici măcar că poți visa orice vrei
așa sunt copiii cărunți
care încep să întinerească odată cu vârsta
Dumnezeu ne-a dat un ceas stricat
pe care îl scoatem din când în când din buzunar
și cum vedem mereu aceeași oră
visăm că trăim eternitatea
Gheorghe Mizgan
Să vină pacea!
Revine ploaia-n umbra nopții
Cu picuri ce lovesc în geam,
În gândul meu se nasc adopții,-
”Vine sfârșitul!” Îmi ziceam.
Adorm, tresar și văd ecranul,
Imagini rupte din coșmar,
Sunt prins și simt că-mi frâng elanul
Când văd ce chin și ce amar!
E, parcă, un bruiaj istoric,
Rachete-n tropote de cal,
Efectul este categoric,-
Mormane de moloz stradal.
De câte văd mă paște-un gând,
Războiul e infern, brutal,
Se-aud ființele plângând,-
Să vină pacea, sus, pe val!
Mirela Rus
VEȘNICIE
Dezbracă-te de lume și de vremelnicie,
Cobori la mine-n suflet și fi-vei ca acasă,
Topește cu iubire o iarnă prea geroasă
Și primăvara, tainic, preschimb-o-n veșnicie.
De noaptea cea adâncă, vindecă-mă, poate
Din zori să-mi faci coroana, din flori de liliac
Cărare, purtându-mi pașii la tine în cerdac
Șoptind, încet, a dorului dragi șoapte.
Cerne lumina lunii, pune-mi a razei salbă
Pe pieptu-mi, cercei din dulci petale la urechi;
Îngână dulci cuvinte și cântece străvechi,
Preschimbă-mi visul într-un buchet de flori de nalbă.
Fii fluture ce zboară, desprins parcă din soare,
Purtând pe-aripi culoare și-a dragostei lumină;
Căderi, dureri, de lună și stele le anină,
Și-mi fii în zi și noapte eternă sărbătoare.
Mirela Orban
O altfel de primăvară
mă roade primăvara asta,
oftează nedisimulat,
chircită la umbra unei traiectorii elicoidale,
cu o bătătură nouă în talpa stângă
și oase măcinate.
de sus, ochiul urmărea marioneta
cum pășea cadențat pe buza cercului.
trecuse de atâtea ori prin toate constelațiile
cărând greutăți egale pe talere,
negociate la sânge în fiecare doisprezecime.
doar în timpul peștilor făcea popas,
o clipă destul de mare așternea bucuria de a fi femeie,
într-un strat gros,
peste teama de a fi altcineva.
ascendentă,
spirala apropia cerul.
știa.
și acolo o vor ninge cireșii.
Oana Pop
Luna
Sângerează Luna zăpadă
Pe altarul pământului
Jertfa o-ngheață,
Rămâie de-a pururi.
Sângerează Luna lumină
Peste brațele copacilor
Stafiile gândului
Plece-n pustiuri.
Sângerează Luna visuri
În sufletul copilului
Noaptea o îmbracă
Cu rochia cerului.
Sângerează Lună foc și lumină
Peste suspinurile întunericului
Bucuria rămâie de-a pururi!
De ce cred că e necesar un astfel de raport?
Un serviciu de distribuție (chiar dacă e gratuit) e corect să informeze beneficiarii care aleg acest serviciu despre performanțele atinse – informare periodică (am optat pentru săptămânal).
Aceste performanțe nu constituie concurență – noesnerland.com nu e în nici o competiție, e un serviciu suplimentar, impactul distribuțiilor de pe acest blog se adaugă celorlalte mijloace prin care autorii își fac cunoscute textele – în măsura în care doresc acest suport.
Periodic voi încerca să vă ofer o analiză mai detaliată cu privire la impactul postărilor pentru orietarea contribuitorilor în relația lor cu publicul.
Să aveți o săptamână rodnică si inpirată.
Zorin Diaconescu, administrator
Ce ne-am face dacă ne-ar trece supărarea câte postări pierdute, câte cauze abandonate câtă liniște apăsătoare, ce mai încremenire… spunea la vremea potrivită Vasile din neamul Gogea: un om sănătos e un om nervos! - nu vă mai jucați cu sănătatea planetei… de nu am fi supărați am mai merge să votăm? Cu protestele cum rămâne? Ce ar mai dezbate televiziunile de știri? Prăbușirea democrației, apatie socială, faliment media… orice formă de progres compromisă - planeta, o casă de nebuni liniștiți Vă rog, nu vă mai legați de oamenii supărați, ei sunt sarea și piperul, alfa și omega, renașterea și mântuirea - iar pentru supărare e nevoie de reguli, de legi, de decrete, altfel pe cine să ne supărăm? de ce să mai protestăm? și până când? până când vom afla pe cel supărat mai supărat decât toți supărații, acel mare conducător… (am mai avut, dar l-am risipit) - el marele conducător devine Marele Conducător, noi - strâns uniți, foarte strâns chiar strâns cu ușa… vom fi fericiți, doar fericiți orice altă opțiune se va pedepsi conform legii
Zorin Diaconescu
În lumea care nu există am fi atât de fericiți am face lucruri importante - și cât de repede se ridică în nori castele argintii ne facem poze cu stema imperiului din alte vremuri așteptăm să ne crească aripioare din umeri și incantații din urechi … În lumea care nu există am fi atât de fericiți am plânge umăr la umăr destinul potrivnic am recita din fabule și singuri ne-am cânta din liră degeaba … În lumea care nu există am fi atât de fericiți și n-am mai fi nedreptățiți în lumea care nu există
Zorin Diaconescu
au înghețat cuvintele în iarna sufletelor noastre s-au sfărâmat în mii de cristale și au dispărut în ceața dimineții analiștii cu bujori în obraji au spus că e mai bine așa erau prea multe cuvinte și trebuie asigurată egalitatea de diplome să ajungă la toată lumea - descărcați aplicația gratuită!... și cine să învețe atâtea cuvinte pe de rost? - și cine mai are nevoie de sintaxă când nu te mai ascultă decât motanul între două reprize de somn în castelul de gheață nirvana așteaptă, fără speranță, dispare și teama - cândva o metaforă - sângele rece e noua realitate în Imperiul Tăcerii a dispărut baricada iar noi ne-am împrăștiat în vânturile reci
Zorin Diaconescu
Autorul volumului de față, volum de critică literară, LITERE DIN MARAMUREŞ, Editura ETHNOLOGICA, Baia Mare, (2019), Ioan Romeo Roşiianu “… este el însuşi un model de organizator şi promotor al noilor realizări din creația literară, conducând publicații care şi-au dobândit recunoaşterea unor condee exersate în valorizarea creației valorice în actuala etapă de dezvoltare a culturii. Actuala lui inițiativă a unui volum de critică literară este concepută sub semnul valorizării creației culturale din Maramureş şi se înscrie în programul de consemnare şi promovare a Culturii Tradiționale Maramureşene” (Acad. Alexandru Boboc – CUVÂNT ÎNAINTE).
Sigur că da. Atunci când scrie despre literatura maramureşeană, Ioan Romeo Roşiianu o face, nu numai cu gândul scoaterii în evidență a contribuțiilor acesteia la edificarea culturii româneşti în ansamblu, ci pentru faptul că omul de cultură, scriitorul şi criticul literar Ioan Romeo Roşiianu este conştient de ideea că dezvoltarea ştiinței moderne presupune o riguroasă specializare cu precădere în problemele culturale şi literare ale unei anumite zone literare, ale unei anumite regiuni, cazul în speță Maramureşul, deoarece această zonă, în special Maramureşul istoric, este un fel de mamă care ne hrăneşte spiritual, cultural şi etnografic, în general, un fel de “alma parens” sau “alma mater”, un fel de Cibela asociată cu Ceres, ale căror influențe dăinuiesc de veacuri în acest spațiu mioritico – legendar al culturii româneşti. [Valentin Lupea]
A INTRAT LA TIPAR cea de-a doua carte de critică literară semnată de drd. Petronela Apopei.
Este cea de-a 18-a carte ce apare în Colecția CRITICA, dar este a 15-a care se ocupă NUMAI ȘI NUMAI de cărți apărute sub sigla Editurii ECREATOR!
Petronela Apopei A PROFITAT de faptul că e LUNA FEMEII, drept pentru care I-A DISCRIMINAT de bărbați.
Volumul „În căutarea infinitului eCreator” cuprinde-ntre coperți 50 de texte care-au fost prefață sau postfață la tot atâtea cărți.
Petronela Apopei s-a aplecat – în această carte – asupra a 30 de cărți semnate de femei, restul fiind bărbații minoritari.
A scris despre Mihaela Marilena Chitac, Domnica Domnița Acu Ganea, Voica Rusu, Nicolae Crepcia, Marin Rada (două cărți comentate), Stefan Olaru, Cristian Gabriel Moraru, Radu Munteanu, Flaviu Mihali, Adrian George Itoafa, Maria Bacau, Ileana Oana Noorani (două cărți comentate), Francisc Edmund Balogh, Lucrari Maria Berciu, Tery Dorina Silaghi, Doina Pana, Andreea Ismail, John Giovanni Bud, Iulia Dora Marinescu, Loreta Toader, Adela Conciu, Codleanu Florin, Dinica Cristian Ovidiu, Cristina Serghiescu, Patty Ferariu, Lacrimioara Zota, George Banateanu, Ale Trif Boianu, Ionescu Cioată, Grigoraş Ciocan, Octavia Brad, Cristian Alina Narcisa, Florin Dragomir, Epli Mihai, Floroiu Viorica, Valentin Lupea, Olimpia Muresan, Adrian Mocanu, Elena Borcuti, Lucia Virginia Pop, Vera Terebesi, Dana Zen, răposata și regretata CORNELIA VAIDA, Irene Hagman, Ica Gaftone, Claudia Brigita Pap (două cărți comentate).
Coperta Florin Dochia, referințe critice Ioan Romeo Roșiianu, tehnoredactarea Solticzki Adalbert.
Nösnerland 