Când amintirile se întorc în prezent

Am crezut ani de zile că nazismul a fost oribil pentru toata lumea, chiar si pentru naziștii atrasi în această înfiorătoare capcană. Viața m-a învățat cu nu am dreptate. Asistăm la reinterpretări ale istoriei care mă înspăimântă. Din păcate subiectul este abordat de regulă de pe poziții politice, iar în politică adevărul se multiplică după numărul partidelor până nu-l mai recunoaste nimeni.

Ne rămâne literatura, de pildă jurnalul lui Steinmetz Aladar…

9 poeți de ziua poeziei

Alin Cordoș

Cât de departe zboară macii

Cât de aproape eşti de sufletul lor, cât de aproape eşti, acum, acum când din fântîna deschisă a cerului vin aceste gânduri

Aceste gânduri vin pe câmpul unde, doar nişte biete petale de crin îţi acoperă urmele, vino îţi spun, aşa îţi spun, vino să bem un ceai înainte de-a ne duce şi nu a mai fii

Cât de departe zboară macii? Mereu aceiaşi depărtare, una singură, doar una singură, pe câmpia tristă, dezolant de roşie, numele tău l-am înscris în tăriile pământului, dar pierdut a fost printre macii ce mi-au acoperit locul de odihnă.

Cât de departe eşti? Simt mirosul ploii, mirosul tău de femeie tânără,

Când ne-am ofilit, da, când ne-am ofilit, macii muriseră înecaţi, înecaţi de ploaia cu care picioarele şi trupul tău am spălat, le-am spălat, aşa cum am strâns toţi macii şi pe piept ţi i-am aşezat

Părul tău , a fân mirosea, a iarbă şi mormânt deschis, când au murit toate acele flori, da, atunci când au murit, drumul nostru nu era decât o aspră cărare, stearpă şosea, arsă de soare

Cât de departe zboară aceşti maci? 

Printre tulpinile lor firave, privirea-ţi, nevăzute culori, ochii ca nişte curioase salamandre, haide, vino o dată, măcar o singură dată, cu tot cu umbra ta, cu ea cu tot să ascundem curcubeul

Nicăieri nu s-au văzut mai bine culorile toamnei, umbrele cocorilor peste macii adormiţi la zenit

Apă ne-am oprit să bem la fântână, doar apă ne-am oprit să bem, dar trupurile noastre, bolnave de dor, de dor şi de ele bolnave, s-au tot împuţinat, dăruindu-se pământului

Eu, eu ca un Sisif îţi voi căra cuvintele

Ca un Sisif…


Corina Negrea

Au răsărit brândușe

Au răsărit brândușe pe pajiștea din suflet.

E-al primăverii vers sau este-al toamnei scâncet?

Adun în glastra vieții mireasma lor suavă

Și-acopăr cu petale pocalul cu otravă…

Pe cerul răvășit de-al ploilor descântec

Plutesc la braț cu norii pe notele-unui cântec.

Cutreier printre vise și-mi pun conduri de foc

Să ard în spuza vremii morman de..nenoroc.

Cu fruntea învăluită de-a inserării umbră

Alung cu-n zâmbet cald înfățișarea-i sumbră!

Dansez printre cuvinte, călătorind în timp

Spre zorii unei zile dintr-un alt anotimp..

Când stele mii cădea-vor pe întristarea nopții

Și-or adormi în zori, pe geana dimineții…

Când visele-or dansa cu boabele de rouă,

Când dorul de tacere va cere-o slovă nouă.

Atunci, abia atunci, în ceasul cel de taină

Când versul va-îmbrăca a împlinirii haină,

Voi împleti trei slove, cu răsăritu-n palme…

Trăi-voi zbucium tandru, răsfrânt în clipe calme.


Dumitru Alexandru Bar

Oglinda de apă

Oglinda de apă

se sparge

în cioburi de lună

pe lac.

O trestie-naltă

ascultă

în şoapta de vânt

un dor ne-mpăcat.

Puzderii de stele

sclipesc licurici

prin iarba pătată

cu bob de argint.

Prin corul de greieri

un ţipăt de buhă

străbate văzduhul

pustiu.

În suflet, tăcerea

aşterne

covor de iubire

pe care să calci

Doamne.

Tu eşti

lângă mine,

din veci!


Dora Budăcean

Dansul îngerilor 

Azi ninge-mi alb

și fulgi de nea să se prefacă-n îngeri,

plouă-mi cu lacrimi

de nestemate pe obraz

fă curcubee să brăzdeze cerul, 

fulgilor, care se-nalță azi, 

nu cad, făcându-le o scară 

și-apoi, te uită cum nu plâng, uitându-mă la cer,

ci râd, cu lacrimi de cristal,

când îngerii de nea dansează îmbrățișați cu-n curcubeu.


Elisabeta Scurtu

***

nimeni n-ar trebui să îndrăznească

să-ți spună ce să visezi

visul meu din copilărie a fost să mănânc

pulpe de pui până mă satur

și pentru asta îmi desenam în palmă

oul primordial -iar uneori găina-

și așteptam să iasă puii

credeam că totul se rezumă la lucruri simple

dormit, mâncat și joacă

nu știam de inorogi sau nave spațiale

că există un parc tematic după visele fiecărui copil

nu știam nici măcar că poți visa orice vrei

așa sunt copiii cărunți

care încep să întinerească odată cu vârsta

Dumnezeu ne-a dat un ceas stricat

pe care îl scoatem din când în când din buzunar

și cum vedem mereu aceeași oră

visăm că trăim eternitatea


Gheorghe Mizgan

Să vină pacea!

Revine ploaia-n umbra nopții

Cu picuri ce lovesc în geam,

În gândul meu se nasc adopții,-

”Vine sfârșitul!” Îmi ziceam.

Adorm, tresar și văd ecranul,

Imagini rupte din coșmar,

Sunt prins și simt că-mi frâng elanul

Când văd ce chin și ce amar!

E, parcă, un bruiaj istoric,

Rachete-n tropote de cal,

Efectul este categoric,-

Mormane de moloz stradal.

De câte văd mă paște-un gând,

Războiul e infern, brutal,

Se-aud ființele plângând,-

Să vină pacea, sus, pe val!


Mirela Rus

VEȘNICIE

Dezbracă-te de lume și de vremelnicie,

Cobori la mine-n suflet și fi-vei ca acasă,

Topește cu iubire o iarnă prea geroasă

Și primăvara, tainic, preschimb-o-n veșnicie.

De noaptea cea adâncă, vindecă-mă, poate

Din zori să-mi faci coroana, din flori de liliac

Cărare, purtându-mi pașii la tine în cerdac

Șoptind, încet, a dorului dragi șoapte.

Cerne lumina lunii, pune-mi a razei salbă

Pe pieptu-mi, cercei din dulci petale la urechi;

Îngână dulci cuvinte și cântece străvechi,

Preschimbă-mi visul într-un buchet de flori de nalbă.

Fii fluture ce zboară, desprins parcă din soare,

Purtând pe-aripi culoare și-a dragostei lumină;

Căderi, dureri, de lună și stele le anină,

Și-mi fii în zi și noapte eternă sărbătoare.


Mirela Orban

O altfel de primăvară

mă roade primăvara asta,

oftează nedisimulat,

chircită la umbra unei traiectorii elicoidale,

cu o bătătură nouă în talpa stângă

și oase măcinate.

de sus, ochiul urmărea marioneta

cum pășea cadențat pe buza cercului.

trecuse de atâtea ori prin toate constelațiile

cărând greutăți egale pe talere,

negociate la sânge în fiecare doisprezecime.

doar în timpul peștilor făcea popas,

o clipă destul de mare așternea bucuria de a fi femeie,

într-un strat gros,

peste teama de a fi altcineva.

ascendentă,

spirala apropia cerul.

știa.

și acolo o vor ninge cireșii.


Oana Pop

Luna  

Sângerează Luna zăpadă

Pe altarul pământului

Jertfa o-ngheață,

Rămâie de-a pururi. 

Sângerează Luna lumină

Peste brațele copacilor

Stafiile gândului

Plece-n pustiuri. 

Sângerează Luna visuri

În sufletul copilului

Noaptea o îmbracă

Cu rochia cerului. 

Sângerează Lună foc și lumină

Peste suspinurile întunericului

Bucuria rămâie de-a pururi!

Raport săptămânal (13 – 19 martie)

De ce cred că e necesar un astfel de raport?

Un serviciu de distribuție (chiar dacă e gratuit) e corect să informeze beneficiarii care aleg acest serviciu despre performanțele atinse – informare periodică (am optat pentru săptămânal).

Aceste performanțe nu constituie concurență noesnerland.com nu e în nici o competiție, e un serviciu suplimentar, impactul distribuțiilor de pe acest blog se adaugă celorlalte mijloace prin care autorii își fac cunoscute textele – în măsura în care doresc acest suport.

Periodic voi încerca să vă ofer o analiză mai detaliată cu privire la impactul postărilor pentru orietarea contribuitorilor în relația lor cu publicul.

Să aveți o săptamână rodnică si inpirată.

Zorin Diaconescu, administrator

Fără supărare…

Ce ne-am face dacă ne-ar trece supărarea 
câte postări pierdute, câte cauze abandonate 
câtă liniște apăsătoare, ce mai încremenire… 
spunea la vremea potrivită Vasile din neamul Gogea: 
un om sănătos e un om nervos! - 
nu vă mai jucați cu sănătatea planetei… 
de nu am fi supărați am mai merge să votăm? 
Cu protestele cum rămâne? 
Ce ar mai dezbate televiziunile de știri? 
Prăbușirea democrației, apatie socială, faliment media… 
orice formă de progres compromisă - planeta, o casă de nebuni liniștiți 
Vă rog, nu vă mai legați de oamenii supărați, ei
sunt sarea și piperul, alfa și omega, renașterea și mântuirea -
iar pentru supărare e nevoie de reguli, de legi, de decrete, 
altfel pe cine să ne supărăm? de ce să mai protestăm?
și până când? 
până când vom afla pe cel supărat 
mai supărat decât toți supărații, 
acel mare conducător… 
(am mai avut, dar l-am risipit) - el marele conducător 
devine Marele Conducător, noi - strâns uniți, foarte strâns 
chiar strâns cu ușa… vom fi fericiți, doar fericiți 
orice altă opțiune se va pedepsi conform legii

Zorin Diaconescu

În lumea…

În lumea care nu există am fi atât de fericiți 
am face lucruri importante - și cât de repede 
se ridică în nori castele argintii 
ne facem poze cu stema imperiului din alte vremuri 
așteptăm să ne crească aripioare din umeri 
și incantații din urechi …

În lumea care nu există am fi atât de fericiți 
am plânge umăr la umăr destinul potrivnic 
am recita din fabule și singuri ne-am cânta 
din liră degeaba …

În lumea care nu există am fi atât de fericiți 
și n-am mai fi nedreptățiți 
în lumea care nu există

Zorin Diaconescu

Iarna sufletelor

au înghețat cuvintele în iarna sufletelor noastre 
s-au sfărâmat în mii de cristale și au dispărut în ceața dimineții 
analiștii cu bujori în obraji au spus că e mai bine așa 
erau prea multe cuvinte și trebuie asigurată egalitatea de diplome 
să ajungă la toată lumea - descărcați aplicația gratuită!... 
și cine să învețe atâtea cuvinte pe de rost? - și cine 
mai are nevoie de sintaxă când nu te mai ascultă decât motanul 
între două reprize de somn 

în castelul de gheață 
nirvana așteaptă, fără speranță, dispare și teama -  
cândva o metaforă - sângele rece e noua realitate 
în Imperiul Tăcerii a dispărut baricada 
iar noi ne-am împrăștiat în vânturile reci 

Zorin Diaconescu

Bursa de carte: Ioan Romeo Roșiianu

Autorul volumului de față, volum de critică literară, LITERE DIN MARAMUREŞ, Editura ETHNOLOGICA, Baia Mare, (2019), Ioan Romeo Roşiianu “… este el însuşi un model de organizator şi promotor al noilor realizări din creația literară, conducând publicații care şi-au dobândit recunoaşterea unor condee exersate în valorizarea creației valorice în actuala etapă de dezvoltare a culturii. Actuala lui inițiativă a unui volum de critică literară este concepută sub semnul valorizării creației culturale din Maramureş şi se înscrie în programul de consemnare şi promovare a Culturii Tradiționale Maramureşene” (Acad. Alexandru Boboc – CUVÂNT ÎNAINTE).


          Sigur că da. Atunci când scrie despre literatura maramureşeană, Ioan Romeo Roşiianu o face, nu numai cu gândul scoaterii în evidență a contribuțiilor acesteia la edificarea culturii româneşti în ansamblu, ci pentru faptul că omul de cultură, scriitorul şi criticul literar Ioan Romeo Roşiianu este conştient de ideea că dezvoltarea ştiinței moderne presupune o riguroasă specializare cu precădere în problemele culturale şi literare ale unei anumite zone literare, ale unei anumite regiuni, cazul în speță Maramureşul, deoarece această zonă, în special Maramureşul istoric, este un fel de mamă care ne hrăneşte spiritual, cultural şi etnografic, în general, un fel de “alma parens” sau “alma mater”, un fel de Cibela asociată cu Ceres, ale căror influențe dăinuiesc de veacuri în acest spațiu mioritico – legendar al culturii româneşti. [Valentin Lupea]

Bursa de carte: Petronela Apopei

A INTRAT LA TIPAR cea de-a doua carte de critică literară semnată de drd. Petronela Apopei.

Este cea de-a 18-a carte ce apare în Colecția CRITICA, dar este a 15-a care se ocupă NUMAI ȘI NUMAI de cărți apărute sub sigla Editurii ECREATOR!

Petronela Apopei A PROFITAT de faptul că e LUNA FEMEII, drept pentru care I-A DISCRIMINAT de bărbați.

Volumul „În căutarea infinitului eCreator” cuprinde-ntre coperți 50 de texte care-au fost prefață sau postfață la tot atâtea cărți.

Petronela Apopei s-a aplecat – în această carte – asupra a 30 de cărți semnate de femei, restul fiind bărbații minoritari.

A scris despre Mihaela Marilena Chitac, Domnica Domnița Acu Ganea, Voica Rusu, Nicolae Crepcia, Marin Rada (două cărți comentate), Stefan Olaru, Cristian Gabriel Moraru, Radu Munteanu, Flaviu Mihali, Adrian George Itoafa, Maria Bacau, Ileana Oana Noorani (două cărți comentate), Francisc Edmund Balogh, Lucrari Maria Berciu, Tery Dorina Silaghi, Doina Pana, Andreea Ismail, John Giovanni Bud, Iulia Dora Marinescu, Loreta Toader, Adela Conciu, Codleanu Florin, Dinica Cristian Ovidiu, Cristina Serghiescu, Patty Ferariu, Lacrimioara Zota, George Banateanu, Ale Trif Boianu, Ionescu Cioată, Grigoraş Ciocan, Octavia Brad, Cristian Alina Narcisa, Florin Dragomir, Epli Mihai, Floroiu Viorica, Valentin Lupea, Olimpia Muresan, Adrian Mocanu, Elena Borcuti, Lucia Virginia Pop, Vera Terebesi, Dana Zen, răposata și regretata CORNELIA VAIDA, Irene Hagman, Ica Gaftone, Claudia Brigita Pap (două cărți comentate).

Coperta Florin Dochia, referințe critice Ioan Romeo Roșiianu, tehnoredactarea Solticzki Adalbert.