GÂND DE TOAMNĂ

GÂND DE TOAMNĂ

Trecem iar timpul e același
Același azi ne cuprinde
M-apăsă un gând peste creștet
Pășesc pe covorul cel veșted.
Se zbenguie vântul prin plete 
Și gândul meu se desprinde
Il las să se-ascundă prin frunze
Și-l calc mai apoi în picioare
El tremură, striga și geme!
Și greu se desprinde de mine
Ești inutil în minte ști bine!
Rămâi printre frunzele toamnei
Te pierde prin ele de mine.
În minte-mi răsar albe șoapte
Culorile toamnei pastel
Mă prind în brațe ușor
E bine, e bine…
Și brațe de arbori îmi dau energie
Și tremur, zâmbesc, mă-nfior
Mi-e bine, mi-e bine…
Mi-e dor.
Mi-e dor de tot și de de toate
De clipa rămasă cu tine
De zilele albe senine
Mi-e dor de noi, de tine!

---