ALARMA ÎN BISTRIȚA

Este o dimineață frumoasă de toamnă la Bistrița. Orașul abia începe să se trezească, străzile sunt încă liniștite, puțină lume prin centru. Și, deodată, o sirenă puternică străbate cerul bistrițean.

Trei semnale puternice, repetate.

Oamenii se opresc, privesc în jur, își caută explicații. Cei aflați pe stradă se întreabă, la fel ca cei rămași acasă: ce s-a întâmplat? De ce sună alarma?

Până nu demult, asemenea semnale puteau trece aproape neobservate. Astăzi însă, într-o perioadă în care dronele au devenit o realitate despre care auzim tot mai des, o sirenă care răsună într-un oraș precum Bistrița nu mai poate fi privită cu aceeași indiferență.

Bistrița nu este un oraș de frontieră. Tocmai de aceea, întrebarea devine și mai firească: de ce a fost declanșată alarma în această dimineață?

Poate a fost doar un exercițiu. Și sperăm sincer că acesta este răspunsul.

Dar chiar și atunci rămâne o altă întrebare, una simplă și perfect legitimă: cine trebuia să ne informeze și când?

Pentru că un exercițiu de alarmare nu înseamnă doar apăsarea unui buton și transmiterea unui semnal sonor. Înseamnă și informarea populației. Oamenii trebuie să știe dacă sunt în fața unei situații reale, a unui exercițiu sau a unei simple verificări tehnice.

Altfel, cele trei semnale nu fac decât să lase în urmă neliniște și întrebări.

Nu cerem panică. Cerem informație.

Nu vrem să transformăm o sirenă într-un motiv de alarmă publică. Dar nici nu credem că, într-o societate în care comunicarea rapidă este esențială, cetățeanul trebuie lăsat să-și imagineze singur explicația.

Cine a declanșat alarma?
De ce a fost declanșată?
A fost un exercițiu?
Cine trebuia să anunțe populația și când?

Poate că răspunsul este simplu și liniștitor.

Atunci să ni se spună.

Pentru că, uneori, și tăcerea de după o sirenă poate fi mai neliniștitoare decât sunetul ei.

Știe cineva ce s-a întâmplat în această dimineață la Bistrița?