Neputință

Se prăbușesc în mine vise
în note de păreri de rău,
pe versuri care n-au fost scrise
de niciun om sau dumnezeu,
plâng lacrimi încă neștiute,
cerșesc iertări din ochi străini
ce-mi spun doar veștile nevrute
în amintiri din alte lumi,
și par că nu mai simt nimic,
pustiul stând să îi înghită
îndepărtându-mi-i amarnic,
lăsându-mă, pe veci, rănită.

Pulsez a fiere și cucută,
gândesc în ceață și în fum,
nu cuvântez, privesc doar mută
cum tot în jur se face scrum.

Dora Budăcean – 14 noiembrie 2022