Cred că aici mă încadrez, la mâncătorii docili de popcorn în timp ce sunt spălati pe creier în acorduri de Hollywood. De ce am ajuns aici? Fiindcă nu încep ziua cu distribuirea unei vești proaste. Nu simt nevoia să mă victimizez cotidian. Sau… acesta e rolul pe care l-am ales, din moment ce toți facem parte din distribuție.
CTP cu care nu mă compar e supărat. Tot pe distribuție. Nici Othello sau Polonius nu sunt personaje simpatice. Dar vorba lui Disney, fără băietii rai nu e film.
Profeții de servici au rolul lor – probabil de catalizator. Îmi aduc aminte de cancelaria liceului în care am lucrat cu mult timp în urmă. Aveam colegi care nu-si gaseau liniștea până nu ne aduceau o veste proastă: că vine inspecție, că se reduc posturile si ajungem navetiști la țară, că… dah, imaginația are alte limite.
Până la urmă am ajuns sa cred că toate activismele țin locul informatorilor de odinioară. Cei de azi sunt în mare parte benevoli și scriu direct pe FB. Sistemul funcționează. Celălalt sitem (cel vechi) s-a defectat. Dar lumea nu poate funcționa fara sistem. Life is life!
Nösnerland 