Mă doare tristeţea din sufletul tău Privirea-ţi în lacrimi întoarsă Spre vremuri trecute , părerea de rău Prezentă-i la tine acasă. Mă doare tristeţea din sufletul tău Când zorii îţi bat în fereastră Eşti dusă cu gândul , plecată mereu Spre zările lumii , măiastră . Mă doare tristeţea din sufletul tău Când focul iubirii trecute Apasă pe cuget şi doare din greu , Chemările tale sunt mute. Mă doare amarul din sufletul tău Copil mângâiat de tristeţe Ridică privirea , zâmbeşte , un zeu Veni-va să-ţi deie bineţe.
Dumitru Alexandru Bar
Descoperă mai multe la Nösnerland
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.