O melodie de ceață
aseară, am primit o frunză cu miros de toamnă, doi plopi gravi, că niște călugări tremurau în frigul adus de vânt. o salcie pletoasă și -a schimbat haina cu una de vals, ascunsă la marginea nopții. eu, urmăream cu privirea pierdută păsările. cântărețul de la capătul străzii cânta plângând, o melodie de ceață cântă. cineva îi caută notele împrăștiate de vânt, lipite de geamul din care doi ochi negri priveau și ascultau cântărețul.
Ștefan Veșcari, din volumul Frământările unui suflet albastru

Descoperă mai multe la Nösnerland
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
