TROMBONIADA

TROMBONIADA

Sinceritatea e pe ducă, 
Iar adevăru-i grav rănit, 
Se simte-o adiere-n luncă,
Progresul a încremenit! 

Chiar de vedem că țara-i stoarsă, 
Trombonu-i simbol pe redută,
Partidele se scaldă-n farsă – 
Parcă-i o cauză pierdută!

Politicul își face legi,
Iar magistrații le aclamă,
Încât nu poți ca să-i dezlegi 
De privilegii. Bag de seamă! 

Chiar înainte de alegeri,
Partidele-și aleg trombonul;
Cu cheltuielile-au dat spargeri
În PIB-u-n care seacă bonul.

Banul e tare istovit 
În numerarul lui fluent, 
O conjuctură s-a ivit 
Să-l pună-n circuit absent!

În ton cu ”do” majoritar,
Farsorii notele-și aștern 
Pe la TV-uri și-n ziar,
Dându-i minciunii trai etern.

Fanfare pline cu tromboane 
Se-ntrec pe plaiul mioritic 
De parc-ar oferi bomboane 
Și nu iluzii în stil critic!

Tromboniada e-n vâltoare, 
Fanfare se aud pe plai, 
Probabil, data viitoare
Vom auzi cântând un ”n-ai”.

       Gheorghe Mizgan, Bistrița, 14.10.2025. 
(Poem complementar cu titlul cărții ”Tromboniada”, autor: Dorel Cosma.)