CORTINA

CORTINA

Cuprins de lanţul amăgirii
Întind trecutului CD-ul
Rememorând tăcut, privirii
Aşterne-n valuri largi pustiul.

Toridul sfâşie prezentul,
Străluciul retezând retina,
Calvaru-ngreună momentul...
Scripeţi troznind...Cade cortina!

În sală fâlfâind ca-n ramuri
Speranţa-ncearcă înspre zări
Pe sticla-nţepenită-n geamuri
Se-aştern lumini din aşteptări.

Cortina îşi ridică lama,
Momentul de-nceput marcând,
Căderea vrând să-ncheie drama,
Un ultim act ghilotinând.

                      Gheorghe Mizgan, Bistriţa, 3 iunie 2011

Comentariu:

Experienţa spectatorului prins între iluzia artei şi realitatea uneori crudă a existenţei - amăgirea voluntară pe care o oferă spectacolul (teatral, cinematografic sau, prin extensie, viaţa însăşi), dar şi preţul pe care îl plătim când cortina cade şi ne trezim iar în deşertul realului. Autorul ne face cunoștință cu un ritual: pregătirea pentru spectacol, imersiunea în ficțiune, speranța care se naște în spațiul virtual și în cele din urmă căderea cortinei și revenirea la realitatea mai puțin atragătoare. Gestul înmânarii unui CD trecututlui este metafora pe care Gheroghe Mizgan își construiește ritualul: este un gest imposibil fizic, acceptabil ca licență poetica pentru a oferi trecutului o forma palpabilă. Practic în 2025 un CD este deja un obiect vetust, suntem lectorii unui joc al luminilor și umbrelor dintre trecutul apropiat și ce îndepărtat. Alte repere sunt ‘pustiul’ (‘Asterne-n valuri largi pustiul’), ‘toridul’, ‘cortina’ și ‘ecranul’ (‘sticla ințepenita-n geamuri’), puncte cardinale pentru interogările unui sapiens postmodern: vidul existențial, aspectele stridente ale concretului care ne invadeaza intimitatea, bariera între aspirații și starea de fapt și nu în ultimă instanță ecranului tot mai prezent pe retina noastră. Paradoxal cortina se ridică în final, suntem avertizați ca urmează o execuție. Arta care ne poate înălța este concomitent un potențial distrugător al speranțelor. Autorul ne oferă de fapt un monolog care ne prinde tocmai fiindcă nu ni se adreseaza direct – o întâplare despre care nu vom ști niciodată daca este adevărată și care tocmai de aceea devine amenințătoare. 

[admin]