Dintre toate

Dintre toate

Dintre toate, mai nimic       
Nu rămâne dacă stai
Să gândeşti un pic, un  pic
Cu-a ta minte, dac-o ai.
 
Ce rămâne dacă trece
Stol de păsări pe sub nori,
Alungat de vremea rece,
De vântoase şi ninsori.
 
Ce rămâne dacă trece
Valul peste val de apă
În oceanul care tace
În adâncul lui, ne scapă.
 
Ce rămâne-n urma stelei,
Căzătoare pe pământ?
Ce rămâne-n urma milei,
Lacrimilor  pe mormânt?
 
Ce rămâne  din ce vine
Şi se duce cum a fost
Peste zilele senine
Şi iubiri fără de rost?
 
Ce rămâne din amarul
Şi din gustul de pelin
După ce-i trecut coşmarul?
Cerul ... este iar senin.
 
Ce rămâne  dintre  gânduri
Visătoare  ce suspină
La  iubiri  trecute rânduri
Pe la tine prin grădină.
 
Ce rămâne? Nu rămâne.
N-a venit şi n-o să plece.
Adevărul  doar in tine
Este CEL care nu trece.

---