În serile mohorâte de noiembrie,
sunt coplesit de gânduri cenușii.
Sub pleoapele mele închise,
cai verzi pot galopa pe pereţi.
În sat tropăiau cai înhămați
la cărutele ori la saretele CAP-ului.
Azi caii au devenit măgari,
sub vechile mele pleoape inchise
scânteiază doar steluțe verzi,
iar adevărul se risipește rușinat.
Descoperă mai multe la Nösnerland
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.