Dacă e Marți… Note din Decembrie 1989 – Fragmente dintr-un jurnal aproape îngheţat –

“Orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare, situaţie care se aplică şi personajelor”

“Orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare, situaţie care se aplică şi personajelor”

Ne mor bețivii..

Iorga, nu uitați, a fost una din victimele Mișcării Legionare. L-au împușcat, pe românește! Tradițional, am spune…

Noaptea, mai precis un fel de noapte, mai mult un abur care coboară asemeni unui şarpe viclean peste pădurea ce străjuieşte oraşul adormit.

Încep, aici, ca un fel de semnal, rescrierea celor 1001 de nopți. Poate reușesc, poate nu.

Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.

Cabana, acoperită de olane roşii, strălucea îmbietor în razele soarelui ce se pregătea să asfinţească.

A treia povestire din vechile cronici marțiene

Departe, foarte departe de toate acestea, pe acea linie îngustă, cu paşii rari, cu o mantie imensă, neagră, mergea o fiinţă ce nu se uita deloc înapoi, urmele paşilor trădau o totală indiferenţă, nepăsarea obraznică.

Privirea-i cădea alene, plictisită aproape, pe cerul ce se adâncea în verdele nepătruns. Sari !