Ceaşca uitată pe masa din bucătărie încerca să-şi amintească de cât timp nu a mai făcut baie. Ar fi vrut să-şi scarpine urmele de cafea dar linguriţa stătea întinsă la doar o palmă de ea. Nici o mişcare. Nici o ceartă. Nici un sărut de împăcare. Doar monotonie. Zi – Noapte. Lumină – Întuneric. Îşi aduse aminte de palmele calde ale femeii care a modelat-o. Şi i-a mulţumit. În gând. Mai bine o ceaşcă uitată pe masa din bucătărie, decât mocirlă în care se scaldă porcii.
Szell Sandor
Leave a Reply