Mirela Duma: Femeia care sunt

Continui să lovești.
Cafeaua răsturnată, se prelinge
peste sângele meu,
sub tălpi
am un foc 
de parcă
aș arde în flăcări.
Te asiguri 
că nu te-a văzut 
nimeni, apoi,
ca un vizitator străin,
pleci.
Continui să înjuri
coborând treaptă cu treaptă.
O pasăre rece
zboară 
din tot ce a fost
și eu îngenunchez
în fața icoanei.
Ochii lui Isus mă urmăresc
blânzi și albastri,
brațele Lui calde și bune 
mă caută.
Ce să mărturisesc, când
de la răsărit la apus
deznădejdea și singurătatea
mă izgonesc 
ca pe un sunet
ce deranjează
noile muzici?!
Un cerc alb în jurul meu
se formează 
din fiecare lacrimă
ca un sanctuar 
în care 
mi-am rostit legământul
de dragoste,
de femeie puternică 
și supusă doar
Legilor Tale.
Tu,
dincolo de uși
cauți mereu scăpare,
mereu alte victime,
alte înjurături
si 
nicio bucurie
nu înflorește,
nu ninge,
doar veștejește
peste sufletul tău -
bărbat străin
de toată binecuvântarea dreaptă, a vieții.

Mirela Duma
25 noiembrie 2022
Cluj-Napoca

Sunt împotriva violenței asupra femeilor dar le și sfătuiesc să nu provoace acest act.