– câteva considerații asupra esteticii subiective a poetului
Bogdan Nicolae Groza face parte din generația dezinhibată chiar dacă amintirile din copilărie sunt dintr-o istorie diferită, contorsionată, care a gravat urme adânci în sufletele oamenilor rămase captive în trecut.
Bogdan s-a eliberat la figurat și la propriu din chingile paranoiei colective în căutare de absolut și eșuată în cele din urmă în neant.
Pentru generațiile anterioare poezia a fost o formă de protest, generația lui groza a dus protestul în stradă, eliberând poezia de apăsările existențiale. Fără îndoială că viața dincolo de ocean deschide alte orizonturi mai ales pentru cel care o descoperă la vârsta adultă îngăduindu-i o nouă copilărie inițiatică.
Lasă un răspuns