Mesterul ceasornicar
Mă tot gândesc că mi-ar plăcea să fiu
un meșter ceasornicar,
să am puterea de a schimba orele… timpul,
să-l întorc ca pe un mecanism vechi
și să-l fac să bată iar.
Să șterg secundele de răscruce,
să mut apusul mai târziu,
să pun în locul clipelor pierdute
tot ce-am visat și-a fost pustiu.
Dar timpul, ca un ceas stricat,
se-mpotrivește-n mâini străine—
rămâne doar un dor ciudat
și-un tic-tac vechi, ascuns în mine.






Lasă un răspuns