
Iarna Ta
Simt iarna aceasta din tine,
gerul care ți-a înghețat cuvintele.
Tu știi...
dorul de tine nu trece,
nu curge
ca apa lacrimilor
fără mal.
Noi
a rămas doar un cuvânt
prins sub gheață,
în iarna ta.
Te înconjoară gerul
ca o vină,
ca o tăcere care nu mai știe
să ardă.
Iar eu te port
ca pe o iarnă care nu se sfârșește.






Lasă un răspuns