Ancheta noesnerland.com (-1):Gheorghe Mizgan

1. Starea de fapt: la ce proiecte lucrezi în prezent?
   Am în pregătire o carte de poeme tautograme, doar cu litera ,,T”. Există în format docx, dar m-am oprit cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Mai am să realizez coperta, dar cartea rămâne în așteptarea tipăririi. De asemenea am adunat, înainte de tautograme, scrierile mele pe care le consider că nu-s poezie, un fel de jurnal aleatoriu atât ca interval de timp dintre scrieri cât și ca stil. DVD-urile din arhiva mea personală m-au ispitit într-o zi de meditație asupra trecutului, probabil că și-au pus amprentele reminiscențele nostalgiei, așa că m-am dotat recent cu un canal de Youtube și caut să mă perfecționez în editare video.

2. Cum vezi raportul literatură – internet?
   Încă din vremea pe când eram copil iubeam și iubesc mult cărțile. Cu toate că aplecatul prea mult asupra cărților ne încovoaie, în timp, coloana vertebrală biologică, pentru mine, cărțile îmi transmit o stabilitate verticală a coloanei vertebrale spirituale. Cărțile tipărite îmi transmit o încredere că ele sunt și vor fi alături de mine. Când îmi dispare doar o carte din biblioteca mea personală simt cum ar lipsi o cărămidă din zidul casei mele. Chiar dacă pe multe dintre cărți le voi deschide mult mai rar, existența lor mă asigură că atunci când voi căuta o informație literară sau tehnică, într-una din ele, ea, cartea mă așteaptă, este cu mine. Cu toate aceste simțiri legate de cartea tipărită, atâta timp cât sateliții, antenele, serverele, routerul wifi și alte sisteme, care vor mai apărea în viitor, de transmitere a informațiilor, funcționează și vor funcționa într-un sistem informatic bine pus la punct, internetul rămâne o cale pragmatică și utilă. Internetul a avansat atât de mult încât, mai repede cauți informația pe internet decât într-o carte tipărită. Prin internet o creație artistică ajunge foarte repede să facă înconjurul Terrei. Îmi amintesc, din liceu, de la ora de limba română când ni s-a spus că romanul ,,Desculț” a făcut înconjurul lumii în sandale de aur. Pe atunci a însemnat o mare realizare, pe când noi nu prea puteam să ieșim în afara frontierelor Republicii Socialiste România. Observ că pe unii scriitori, dintre acei care au reușit să-și construiască, în alte timpuri, un piedestal al notorietății sociale, îi cam deranjează avalanșa de scrieri din cadrul internetului. Cât de prețioasă-i apa în pustiul Sahara chiar dacă ea este ,,clocită”, păstrată într-o coajă de ou de struț și ce ușor putem alege apa de calitate, în locurile în care ea abundă!

3. Cum definești un scriitor profesionist?
   Pentru o profesie ca inginer, medic, strungar, tâmplar, etc, nu simt nevoia să caut în DEX-ul online, dar pentru că nu prea cunosc scriitori din România care să nu aibă o profesie de bază, diferită de cea de scriitor, pentru a se susține financiar, citesc din DEX: … ,,persoană care exercită o profesiune; (în opoziție cu amator și diletant) care exercită permanent un meșteșug, o artă, un sport pe baza unei pregătiri profesionale.” Cam atât se înțelege din DEX. Printr-o extrapolare forțată, eu cred că a fi scriitor profesionist înseamnă să poți trăi din exercitarea profesiunii de scriitor, nu doar la pensie, pentru cel care este membru USR (a nu se confunda cu partidul politic), dar și așa trebuie mai întâi să aibă o pensie de bază care, în majoritatea cazurilor provine din exercitarea altei profesiuni.

4. Cum îți alegi editura și cum colaborezi cu editorul?
   De obicei, îmi place să cunosc editorul pentru a putea comunica, din punc de vedere tehnic, pe subiectul cărții mele de tipărit. Pentru mine nu contează prea mult editura, dar contează personalitatea editorului. Deoarece nu mă interesează câștigul financiar, nu urmăresc ca tema cărții să se încadreze în albia comercială. Plăcându-mi tărâmuri noi, pentru mine, stilul meu de-a scrie este instabil. Scriu cum îmi place. Pentru scriitorii care au interes comercial ar fi bine să caute un editor care are calități și de agent de carte, o profesie, deocamdată, mai rară la noi în țară.
   

5. Cum gestionezi relațiile cu cititorii?
   Pentru mine, satisfacția mare este atunci când scriu. Ca în orice domeniu de activitate și în domeniul scrisului rămâne valabil celebrul citat al lui Brâncuși: ,,Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.” O întâlnire cu cititorii – reprezintă pentru mine o adevărată zi de sărbătoare! Recunosc, îmi plac părerile scrise sau verbale de la cititori, mai ales cele pertinente. Să nu uităm că, în ziua de azi, mulți dintre cititorii noștri sunt și ei, la rândul lor, scriitori.

Această operă este pusă la dispoziţie sub Licenţa Creative Commons Atribuire-Necomercial 4.0 Internațional.