Open Space

Clouds
dot occasionally
the wide blue sky,
a dome over the desert,
silent in its glory.

Remnants
of mighty storms
far in the north
or coming from the Pacific,
name them if you can.

Feathery fingers
extend across the ceiling
of our short-lived domicile,
aqueous letters
translate them for me.

Time runs differently
in the wide open desert,
as all artists know only too well,
the skin dries quickly,
shadows speak for themselves,
and those who paint
arrest us in space.

The sky islands grant
a short reprieve
from the desert heat,
water rests deep down below them
ready for us thirsty dwellers.

Shall we live until tomorrow,
can we hope for the precious liquid,
or will our time come up
to pack our stuff and simply leave,
as the Sinaguas had done?

Where is our cancionero,
queremos cantar
nuestra ultima canción,
let’s use the many tongues,
the world has come together,
estamos todos cantantes.

Listen to the few words
I have heard the owl ho-hoing to me,
the other birds just chatter
the bobcat remains quiet,
so take my little gift of verses.

Spațiu deschis

Norii
punctează ocazional
cerul albastru infinit,
o cupolă deasupra deșertului,
tăcută în gloria sa.

Urme
ale unor furtuni puternice
departe în nord
sau venind din Pacific,
numește-le dacă poți.

Degete subțiri
se întind pe tavanul
domului nostru trecător,
și-mi aduc
litere străvezii.

Timpul curge diferit
în deșertul nesfârșit,
așa cum știu prea bine toți artiștii,
pielea se usucă repede,
umbrele vorbesc de la sine,
iar cei care pictează
se opresc în spațiu.

Insulele cerului oferă
un scurt răgaz
de la căldura deșertului,
apa se odihnește adânc dedesupt
gata pentru noi, locuitorii însetați.

Vom trăi până mâine,
putem spera la prețiosul lichid,
sau va veni timpul nostru
să ne împachetăm lucrurile și pur și simplu să plecăm,
așa cum făcuseră Sinaguas?

Unde este cântărețul nostru,
vrem să cântăm
ultima noastră melodie,
să folosim multe limbi,
lumea s-a unit,
suntem toți cântăreții.

Ascultați puținele cuvinte
Am auzit bufnița cum îmi cântă hu-hu,
celelalte păsări doar ciripesc
botul de râs rămâne liniștit,
așa că primiți micul meu dar în versuri.