Eu nu cred în nostalgii. Nostalgicii nu există. Vorba unei comentatoare: dacă ar exista, ar emigra spre țările unde s-a mai păstrat ceva din comunism.

În schimb îi văd pe nemulțumiți. De ce sunt nemulțumiți numai ei știu. Motivele diferă de la o persoană la alta. Ce îi unește e că vor să-i facă cuiva în ciudă, să se mai răcorească și ei. O rețetă populară e să începi cu laudele la adresa lui Ceaușescu și a regimului său. Automat sar câțiva cu nervii. Distracția e gata.

De ce scriu toate astea? Amintește-ți Cornel cum au reacționat „ai noștri” la vestea că vin rușii. Cozi la pașapoarte. Programări. Pile. Ăștia nostalgici? Și iarăși ne amintim de minunatul personaj Ilie Moromete…