SIMULARE

În ultimul meu vis mă învăluia bezna
fără banalul cer înstelat, fără lună,
Nu vedeam lămpi, focuri ori lanterne,
nici bufnițe, nici lilieci, nici umbre.

Nu mai puteam zbura
ca înainte deasupra lucrurilor.
Nu mai aveam dorințele obișnuite,
gusturile omenești, nici simțirea.

Nu auzeam șoapte, sunete ori zumzet.
Mă învaluia o liniște deplina de piatră,
ademenindu-mă spre bezna unui somn,
foarte adânc vegheat de o lumânare.

Îngerul păzitor m-a trezit din somn,
spunând ca aceasta a fost doar o simulare.