Continuare din 29 septembrie

Într-adevăr acest
Inel îl căutam
Pe care, sincer îți spun,
Să-l găsesc nu mai speram.

 În el îmi stă puterea
E un inel magic
De nu-l am pe deget
Mă paște un sfârșit tragic.

 Dar, frumoasă arătare,
Cum pot să-ți mulțumesc
Pentru această bunătate,
Acest dar ceresc?

 Viteazule, simt
Cum puterea ta mă ferește,
De marele pericol
Ce mă urmărește.

 Și, cu lacrimi în ochi,
De gât viteazului îi sare
Pierzându-se amândoi
Într-o fierbinte sărutare.

Povestea e mai lungă,
Am să vi-o povestesc
Mă opresc aici,
Nu vreau să vă plictisesc.