
Poemul despre poezie
Toată viața am adunat cârpe să-mi fac o sperietoare
îmi amintesc zilele în care ascuns sub pat îmi desăvârșeam lucrarea
grămada de pantofi vechi pe care îmi rezemam capul uneori când adormeam
iar acum când e gata noapte de noapte sting lumina şi numai bănuind-o acolo
încep să urlu de spaimă.







Lasă un răspuns